despre plimbareala prin patrie

E coșmelia in renovare d-aia n-am mai scris.

Alea 4 zile de plimbareala prin patrie au fost misto. Traseul a cuprins Transfagarasanul, Curtea de Arges, pestera Polovragi si Muierilor, Transalpina. 480 de km pe niste drumuri in general impecabile.

Prima noapte somn pe Transfagarasan, la vro 4 serpentine de cabana Balea, halit carnati si mici facuti pe lespede de piatra. A doua zi am adunat catrafusele si am plecat catre Negoiu. N-am ajuns pana sus ca nu mai aveam timp da am ajuns pana la Lacul Călțun. Traseu de 8 ore dus-intors  facut de noi in 6 ore. 6 ore in care am depasit toti fripturistii intalniti. Fripturisti clasici, imbracati in blugi si cu adidasi.  Faina cararea, peisaje geniale, recomand.

A doua noapte, dormita pe partea Argesului, fix langa rau. Plecat catre Vidraru pe un drum frumos, nici macar pe aproape ca partea sibiului da a mers. La Vidraru evident ca am scuipat de pe baraj si am cronometrat cat a durat pana a ajuns jos. Indeajuns de mult sa termini de citit cel mai groaznic roman romanesc, Fratii Jderi. Multa lume, multi tarani, mult prea multe masini. Am vazut manastirea Curtea de Arges in care am incercat sa intram fraudulos da ne-a placat un individ evlavios exact cum am intrat in manastire. In timp ce bateam o cruce regulamentara si ma gandeam la sfintenia locului omu ne-a abordat cu -Biletul va rog. 😐 -Plm, nu avem. -2 lei va rog.  IN MANASTIRE. Fete bisericesti pe curu meu. Macar i-am tras teapa lu baiatu cu parcarea, am asteptat pana s-a intors cu spatele, am sarit in masina si am demarat Schumi style. Tot in Curtea de Arges am mancat la Crama Basarabilor, un local care arata misto da unde mancarea se serveste cruda. Ciorba a fost rece si aproape la fel de gustoasa ca o fiertura facuta din sosetele cu care o zi in urma am fost pe munte. Pastravu meu a fost nefacut, cartofii cruzi iar puiul lui Pisi crud si el. Astea ca astea dar cand chelneru a dat vina pe mine si nu si-a cerut scuze si-au dat foc la cort singuri. Deci daca va prind pe la Crama Basarabilor din Curtea de Arges va rup picioarele cu o capcana de ursi.

Drumul de la Curte pana la Pestera Polovragi e cam rau. Soferii de Valcea is aproape la fel de prosti ca aia de Alba si posesorii de BMW au stricat inca o data renumele marcii bagandu-se in fata mea de cateva ori cu nesimtire. Clar ca le-am umplut frigiderele. Inainte de Valcea am prins o torentiala de juma de ora in care nu vedeai la 20 de metri in fata da am avut noroc cu un sofer de camion dupa care am facut drafting ca in NFS depasind tot ce exista pe drum. Multumesc omule, esti cel mai sofer intalnit de mine. 🙂 Drumul de la horezu la polovragi e bestial de bun, ca pe masa. Polovragi satul, e dupa mintea mea cel mai fain sat din cate am vazut pana acum. Curat, verde, aranjat, semnalizat.

A treia noapte am dormit in cheile oltetului, la 2 minute de pestera. Intre doi pereti de calcar inalti de vro suta de metri, pe marginea unei prapastii de minim 50 de metri cu duș constant de pietre de pe versanti. Somn in masina. Traiasca simplitatea lui VW. Am demontat scaunele fata si am facut un pat de toata frumusetea. A doua zi vizitat pestera, dup-aia vizitatat cealalta pestera, Muierilor. Amandoua genial de faine cu ghizi buni care am vorbit tare, clar si au glumit. Tarani in grup din pacate, cat cuprinde. La fel, drumul de la Polovragi la Baia de Fier a fost incredibil de bun. De acolo catre Novaci, inceputul Transalpinei, la fel, genial. Intre Novaci si Rânca drumul a fost inchis vro 4 ore pentru ca avea loc o etapa din Campionatul National de Viteza in Coasta. Minim 1000 de masini au facut coloane pe ambele sensuri. Toti s-au inrosit de nervi asteptand in soare, noi am mers la linia de start unde masini de la clasicul Mini Cooper la Lola F3000 ne-au rupt timpanele. Cea mai dangeroasa, dupa volumul de sange a fost  o Dacia Nova.

Pe la 6 s-a deschis drumu si am plecat catre varf. Mers in coloana cu bosorogi la volan care urcau in a I-a. In clipa aia mi s-a facut dor de ‘iepurii’ de pe drumu national care macar se miscau. Asfaltu bun si peisaje de milioane. Lipsesc insa marcajele si parapetii deci riscant. Sus de tot esti practic in nori si vezi Parângu (?!) in stanga serios ca un bebelus ce tocma s-a cacat pe papucii tai preferati pentru ca ai schimbat de pe desene. Drumu serpuieste pe munte ca o spaghetă proaspat fiarta si scapata pe pietris. Misto comparatii, ha?! Fain, fain, bucata aia de drum, de la Novaci la intersectia catre Voineasa merita tot efortul da restul pana la Sibiu, Saliste mai exact, e groaznic nu neaparat din cauza asfaltului da pentru ca te mananca psihic. Is vro sutadouazeci de kilometrii de mers pe fundul unei vai cu padure pe ambele parti, fara indicatoare pe unde poti merge cu maxim 60. Dupa vro ora juma mi s-a urcat la cap si credeam ca nu se mai termina vreodata.

N-am avut parte de gabori, incidente urate de nici un fel. Ba chiar ne-am intalnit cu un cuplu de nemti de 22 de ani care is intr-o vacanta de 6 saptamani prin europa. Dupa franta, elvetia, italia, grecia, bulgaria au ajuns si in romania. Erau incantati maxim de ce au vazut, de oameni, de tot. Le-am zis ca tre musai sa vada Sibiul. Oamenii dormeau ba in cort ba in masina,un Smart ForTwo. Respecte maxime pentru ei.

Advertisements

One thought on “despre plimbareala prin patrie

  1. Nu i-am citit pe fratii Jderi:)) nici nu am de gand.
    In Voineasa am fost, acolo sta fratele lui tati.
    Am vrut sa merg si eu pe Transfagarasan, dar m-a speriat Ovidiu ca urcam cu telegondola si mie imi e frica de inaltime. Asa ca, home.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s