Dilema lui Darius [6]

“carpe diem”….cat de bine suna. Pana acum nu s-a gandit nici macar o clipa sa nu fie acord cu maxima asta. Suna atat de bine incat nu era in randul lumii daca ii punea la indoiala semnificatia. Textura de plastic a persistat pana cand ce era in jurul lui nu a mai fost deloc prielnic, pana cand totul a devenit un amalgam de gri si sarat, pana cand a fost trezit la realitatea aia rece, atunci si-a dat seama de nulitatea expresiei.

E imposibil sa se simta bine, sa traieasca momentu atata timp cat nu se simte intreg, impacat cu sine si deciziile lui, sau nehotarat in ce fel va face urmatorul pas.

Si nu e suparat ca are dreptate, e suparat ca si-a dat seama. Suparat pe conexiunile lui neuronale, pe kilometri de sinapse care nu l-au ajutat la fisiunea atomului dar in schimb ii aduc nefericirea. Si nu poate sa se minta, oricat de mult incearca sa traiasca clipa apare un mic avertisment in subsolul paginii ce ii aduce aminte de restul.

*pe fundal*

“I plan to drink until the pain’s over

but what’s worse, the pain or the hangover?”

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s